Posted in Jurnal de Cercetător

Farul: de la reper maritim la simbol al căutării de sine

far-misiune personala

Am ales ca subiect al cercetării mele de doctorat farul maritim întrucât încă din copilărie mi-au plăcut poveștile marinărești. Probabil că și originile mele au contribuit la alegerea acestui subiect: m-am născut și am copilărit la Tulcea, lângă Dunăre.

În trecut, farul era un reper deosebit de important pentru cei care se aflau pe mare, ajutându-i să ajungă cu bine la țărm. Grație evoluției extraordinare a tehnologiei, astăzi farurile nu mai au aceeași importanță din punct de vedere tehnic.

Ce este farul?

Conform DEX, farul maritim este o construcție înaltă, prevăzută cu o sursă de lumină puternică, după care se ghidează ambarcațiunile noaptea în zona de coastă.
Un alt sens al cuvântului este de corp de iluminat care proiectează lumina într-o anumită direcție sub forma unui fascicul.
Așadar, putem observa că în fiecare dintre definițiile prezentate, în componența farului intră un element primordial și anume – lumina.

Disciplina pharology – etimologie

Cuvântul pharology sau pharanology, bine cunoscut de către cei care au un interes ridicat în analiza farurilor, desemnează studiul științific al acestor semnale luminoase.
Termenul provine de la cuvântul antic Pharos și nu are corespondent în limba română. Acesta a fost înregistrat pentru prima dată în anul 1847 în Tranzacțiile Societății Regale de Artă din Londra.
Cineva care studiază știința farurilor este numit adesea pharologist.
Unul dintre cei mai celebri farologiști este Prințesa Anne Elizabeth Alice Louise a familiei regale din Anglia. Aceasta a vizitat toate cele 215 faruri existente pe teritoriul Scoției.

Farul din Alexandria – primul far din lume

În anul 280 î. Hr. arhitectul Sostratos din Cnidos proiectează farul din Alexandria cu o înălțime cuprinsă între 110 și 130 metri. Conform lui Antipatros din Sidon, construcția se clasează în topul celor 7 minuni ale lumii datorită frumuseții sale arhitecturale.
Legenda spune că regele Ptolemeu i-a interzis arhitectului să-și scrie numele, însă Sostratos a scris un text la baza construcției: „Eu, Sostratus, fiul lui Dexiphanes din Chinidai, ofer această operă Zeilor Navigatori și oamenilor care călătoresc pe mări.”
Construcția avea scopul de a proteja și de a ghida marinarii de pe mare și era compusă din blocuri de marmură astfel:

  • O secțiune joasă, pătrată înaltă de 60 cm care reprezenta nucleul central;
  • O porțiune intermediară octogonală cu înălțimea de 30 metri;
  • O secțiune circulară înaltă de 7 metri care se găsea în vârf, unde era așezată statuia lui Poseidon sau Zeus (după unele surse).

Flăcările ieșite din interior puteau fi observate de la 60 km depărtare. În felul acesta, drumul spre port era luminat atât ziua, cât și noaptea. Farul din Alexandria s-a prăbușit la începutul secolului XIV în urma unor cutremure puternice. 

Farul din Alexandria

Cromatica farurilor

De regulă, aceste construcții sunt amplasate pentru a indica pericolul, avertizând astfel echipajele prin culoarea roșie. De asemenea, un far maritim care are lumină albă indică acces sigur în port. Farul din Alexandria avea un spectru mare de lumină datorită înălțimii sale, constituind un simbol antic al puterii Egiptului.

Rolul paznicului de far

Paznicul farului avea un rol bine definit. Astfel, în timpul perioadelor de vizibilitate scăzută, el trebuia să emită semnale de ceață, care puteau presupune trageri cu arme de foc, clopoțel sau coarne.
Paznicii de far nu doar că erau nevoiți să mențină semnalele de lumină și de ceață, ci erau nevoiți să curățe lentilele și să taie fitilele lanternei.
De asemenea, paznicul unui far maritim trebuia să frece pereții, podelele, ferestrele, balcoanele și balustradele, atât în interior și în exterior. Numeroasele armături și aparate din alamă trebuiau să fie lustruite cu grijă. Așadar, misiunea paznicului de far necesita anumite abilități desigur. Paznicii de far aveau același rol ca și vestalele lumii antice – cel de protejare a focului sacru din templul sfânt, pentru a păstra puritatea locului.
Cea mai veche consemnare a unui paznic de far datează din anul 1730, în Anglia de la South Foreland Lighthouse și i-a aparținut lui William Knott.
În zilele noastre, semnalele luminoase s-au automatizat, iar funcția paznicului de far nu mai există, însă construcțiile au rămas. Potrivit Lighthouse Directory, la ora actuală există peste 18.600 faruri active în lume.

Farul maritim ca simbol

În trecut, oamenii au dat dovadă de o mare determinare, pricepere și rezistență pentru a construi un far maritim în locații îndepărtate.
Când navigatorii ieșeau pe mare, înconjurați de întuneric, aveau șansa de a vedea în depărtare o lumină – un far care-i ghida în siguranță pe țărm. Astfel, primeau speranța că vor ajunge cu bine acasă.

Odată cu evoluția pe care a cunoscut-o tehnologia, farurile maritime și-au pierdut din caracteristicile de bază, însă simbolistica lor a rămas intactă în memoria colectivă, indicând forță, speranță și îndrumare.

Foto: PIRO4D via Pixabay, dkfindout.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *