Posted in Confesiuni

Tot ce e mai bun vine de acum: 30 ani

Dacă cineva m-ar fi întrebat cum mă văd la 30 de ani, aș fi prezentat o variantă total diferită de cea de acum. Până acum, m-am tot întrebat ce vrea viața de la mine, iar acum a venit momentul să mă întreb ce vreau eu cu adevărat de la viață.  Simt că această vârstă stă sub semnul lui „a deveni” și nu a lui „a avea”. Dacă aș avea de ales între cele două – eu îmi doresc să devin, și nu să am. Tot ceea posezi se află în exterior, așadar oricând îți poți pierde posesiunile. În vreme ce, tot ceea ce devii rămâne în interiorul tău, așadar „devenirile” nu le mai poți pierde.

Azi știu că nu mai vreau să mai pierd timpul, vreau doar să mă bucur de viață și să le aduc și altora bucurii. Îmi doresc să mă descopăr, să mă construiesc, să devin om bun și înțelept, iar dacă se poate să-i ajut și alții în drumul lor spre devenire. 

Am învățat mai multe lecții până acum – unele dureroase, altele frumoase, dar întotdeauna utile: 

  • Azi știu că nu trebuie să te încăpățânezi să rămâi în locuri unde oamenii nu-și doresc să te păstreze. De asemenea, azi știu că una dintre cele mai mari greșeli pe care le poți face este să-i lași pe alții să-ți dicteze cum să-ți trăiești viața
  • Acum știu că trebuie să-ți asumi și riscuri – uneori merită, alteori nu – dar măcar știi că ai încercat.
  • Și am mai învățat – cu greu, ce-i drept după multe încercări nereușite – că nu-i poți controla pe ceilalți și nici nu-i poți convinge să acționeze conform așteptărilor tale.
  • O altă lecție importantă pe care mi-am însușit-o este cea a responsabilității. În viață, nu ești responsabil pentru ce fac sau spun alții, dar ești responsabil pentru alegerile și acțiunile tale.
  • Oricât de multe ne-ar învăța psihologia pozitivă și toată literatura de specialitate din această zonă, cred că viața are limitările ei – pe care uneori trebuie să le acceptăm – fie că ne convine, fie că nu.
  • Și poate cel mai important – am învățat să nu mă mai mint singură, să fiu sinceră cu mine, să fiu mai atentă la nevoile mele. Așadar, acum știu că nu trebuie reprimi stările emoționale negative, străduindu-te să gândești pozitiv.
  • Încă învăț să trăiesc. Să zâmbesc. Să iubesc. Să simt. Să fiu recunoscătoare pentru toate binecuvântările primite de la Dumnezeu. Încă învăț ce e viața. Nu am primit instrucțiuni când am venit pe Pământ așa că nu prea știu cum ar trebui să fie trăită viața. Învăț din greșeli, din experiențe, din eșecuri și din reușite. Încă învăț.
  • Astăzi știu că dacă ești atent mereu în spate pentru că ți-e frică să nu primești un cuțit în spate, nu mai reușești să privești înainte și astfel nici nu mai vezi pe unde mergi. 

Așadar, eu de mâine voi privi către viitor cu lecțiile învățate, cu multă încredere și cu demnitate, ceea ce vă doresc și vouă, dragilor! 

Foto: unsplash.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *