Posted in Confesiuni

Cât durează o melodie

timp

A trecut atâta timp și-acum iar ne întâlnim
Emoțiile îmi dau năvală
N-aș vrea să sărbătorim
Nici n-am avea ce…
Poate doar melodia noastră.

Suntem doi romantici – fiecare pe inima lui 
Îmi simți vocea tremurândă
Când o cânt, dar tu… tu… ai uitat versurile
Și nici nu-mi poți vedea sufletu-mi ca gelatina. 

Suntem doi isteți – fiecare cu mintea lui 
Atât de diferiți, atât de smeriți în iubire…
Cine nu ne cunoaște, ne-ar socoti egoiști 
și triști…

Dar noi nu suntem așa…
Noi suntem veseli – fiecare pe calea lui
Îi facem și pe alții să râdă
Suntem doi clovni…

Îmi întinzi mâna de parcă 
ai vrea să-mi citești în palmă 
viitorul.
Nu te deranja, știu că pe noi 
nu ne mai leagă nici trecutul…

Ai vrea de dragul vremurilor apuse 
Să încerci să-mi scoți fluturii de la naftalină
Oh, dragule, nici nu știi câte încercări eșuate 
Am avut. Am vrut să-i ucid în fiecare noapte

Nu nu, te rog, nu-mi mai trezi pulsul iubirii că abia a ațipit.
Și dac-ai știi cât m-am chinuit să-l fac s-adoarmă. 
I-am cântat, l-am plimbat, l-am îndulcit cu miere…
Nu mă invita într-o camera de hotel 
Dacă nu mi-ai rezervat măcar un colț de suflet
Adineauri ți-am zis ….acum câțiva ani cu zimți
Să nu faci decât ce simți…

Îmbracă-mi sufletul cu iubire, 
Corpul meu nici acum n-a uitat mângâierile tale,
Nici vocea ta și nici chipul,
Chiar dacă prin clepsidră s-a scurs încet nisipul.

Ai observat cum ne joacă feste cuvintele, nu doar destinul?
PA-siune conține un PA tranșant!
Nu mai e loc de întoarceri sau regrete…
Nici de nebunii sau de alte jocuri cochete…

Atât a fost să fie…cam cât durează-o melodie…

Nu-mi spui nimic nou, știu tot ce ne desparte…
N-am uitat că
Regele din sufletul meu
Nu poate fi sclav al trăirilor deșarte.
Și știm amândoi…știm amândoi…
Că regina din inima ta…este departe. 

Author:

Vânt bun corabiei tale!

Leave a Reply

Your email address will not be published.